O seară posomorâtă de noiembrie. Ploua bacovian, 5 grade afară, real feel 1 grad, zicea aplicaţia de pe telefonul meu. Discutam posibilitatea de a adopta un câine pe care îl văzusem pe fb. Şi găteam. Părea o seară obişnuită de noiembrie când mi-a sunat telefonul. Detest să îmi sune telefonul, am aversiune la apelurile telefonice. … Continuă lectura Mâine →

Am fost la mall la film ieri. Acolo unde cântă racii, ecranizarea romanului Deliei Owens, producţie semnată de Reese Witherspoon. Am fost la film singură, precizez, eu cu mine. Mai fusesem şi cu o săptămână înainte, tot singură, la Trenul Asasinilor. Când m-am dus să îmi iau biletul, am văzut pe ecranul casierei că locul … Continuă lectura Acolo unde cântă racii →

Am portret cu mine. Două, chiar. De ce ai vrea să ai portret cu tine? De ce ai vrea să te priveşti tot timpul, să îţi vezi constant imaginea? Oamenii mă întreabă asta, prietenele mă întreabă asta. E o întrebare bună, recunosc. Nu din ego, nu e despre ego. Nu din infatuare. Îmi place să … Continuă lectura Portrete →

Acum ceva timp vă povesteam cum, în vremurile imemoriale în care lucram în Banca Băncilor, am fost transferată voluntar-obligatoriu din sucursală într-o agenţie pentru că am avut îndrăzneala să-mi iau concediu medical când am fost bolnavă. Am scris despre asta aici. Mi se oferea şansa să scap din menghina Mordorului şi să lucrez într-o agenţie … Continuă lectura The Valley →

În ziua de azi pare de neconceput să te duci la ghişeul băncii pentru fiecare plată pe care o ai de făcut. Există online banking, un instrument inteligent care îţi permite să efectuezi plăţile şi să accesezi extrasul de cont din propria sufragerie. Şi în perioada despre care povestesc eu băncile ofereau serviciul de online … Continuă lectura Goana după extras →

Să ştiţi că eu am practicat distanţarea socială şi înainte să fie trendy. Nu îmi plac petrecerile, niciodată nu m-am dat în vânt după ele. Ieşeam uneori în cluburi, în genul acela de cluburi care implicau negreşit subsoluri, fum de ţigară, ojă neagră şi ţinte peste haine. Alternativul în astfel de locuri se naște și … Continuă lectura Wake me up when the party ends →

Îmi dau seama că am reuşit să-i derutez pe unii dintre cititorii mei scriind alternativ poveşti din bancă / poveşti din cabinet - care să fie prezentul, oare, vă înţeleg nedumerirea. Întru lămurirea situaţiunii: în bancă am lucrat demuuult, pe vremea când ursul mai avea coadă şi încă se foloseau faxuri. Timpurile complicate ale crizei … Continuă lectura Confused in Babylon →

Discuţie în cabinet. Pacienta: Am lucrat în bancă 17 ani. Eu, privind-o cu empatie: Îmi pare rău. În ce perioadă aţi lucrat? Pacienta: Până în 2005. Eu: Aha, înainte de criză. Eu am lucrat imediat după ce a început criza economică. Pacienta: Noi am văzut şi vremuri mai bune în bancă. Primeam bani şi de … Continuă lectura Chioşcară →

A ajuns, iată, Covidul în bănci, am auzit. Cuvântul de ordine – focar, nu ştiu ce să zic cu continuitatea aia operaţională despre care v-am tot povestit. Scriu rândurile astea pentru toţi lucrătorii bancari, pentru toţi ghişeiştii şi “chioşcarii”, pentru toţi nefericiţii de pe plataţiile bancare care sunt în prezent pe baricade, expuşi. Gândurile mele … Continuă lectura Stronger →

- Cum sunt arhivate? ...separat? De când? răsună iritată vocea doamnei director peste zgomotul de fond. Colega din dreapta, convocată în birou, încerca să formuleze un răspuns lămuritor; doamna director nu părea convinsă. - Toate sunt arhivate aşa? De ce? Aţi verificat cum scrie în procedură? anchetă ea mai departe. Era ceva legat de carduri, … Continuă lectura Leaving Mordor →